Colecţia didactică de cinegetică

 Vizualizare colectie: animale

păsări

Colecţia didactică de cinegetică Prof. dr. ing. Aurel Negruţiu conţine material naturalizat, din aria zoologiei vertebratelor, specii de păsări (Aves) şi mamifere (Mammalia) aparţinând faunei României, trofee (atât cranii, cât şi blănuri), precum şi o colecţie oologică. Bazele acesteia s-au pus începând din anul 1948, iar provenienţa este diversă. Majoritatea pieselor provin din donaţii ale unor specialişti – aşa cum este colecţia Hausmann – dar şi ale personalului didactic şi tehnic, studenţi, pasionaţi ai vânătorii etc. Regăsim aici 50 de mamifere (urs, lup, cerb carpatin, cerb lopătar, căprioară, mistreţ, capră neagră, râs, pisică sălbatică, diverse specii de rozătoare etc.), 100 de trofee de vânătoare, dintre care 80 de trofee de cranii şi 20 de trofee de blană, 70 de păsări (specii de răpitoare de zi şi de noapte, cocoş de munte, fazan, raţă sălbatică etc.), 80 de ouă, animale acvatice. Animalele provin, aşa cum am precizat, din diverse zone ale ţării noastre, atât zone de munte, cât şi de câmpie, precum şi din mediul acvatic (peşti). Între acestea, o importanţă deosebită au speciile de animale care au dispărut de la noi, precum capra Ibex sau capra de stâncă (ştiintific Capra hircus Ibex) care în trecutul îndepărtat a populat înălţimile munţilor noştri. Pentru repopularea cu această specie a fost adus în 1979 un prim lot de 21 de exemplare în masivul Ciucas, dar ulterior ele au dispărut. Particular pentru această specie este faptul ca niciodată nu îi cad coarnele, ci în fiecare an se adaugă un strat nou, crescând în lungime. Dintre speciile de păsări valoroase întâlnim aici vulturul negru (dispărut), bufniţa polară, buha, potârnichea polară, cocoşul de munte ş.a. Partea de trofee are la rândul ei exemplare deosebite precum trofeul de capră neagră medaliat cu argint, trofee de porc mistreţ medaliate cu aur şi argint, un trofeu de muflon, unul de zimbru, şi o colecţie de trofee de cerb care înfăţişează, raportat la dimensiuni şi cronologic, vârstele acestor animale. Între personalităţile care şi-au adus aportul la constituirea şi dezvoltarea colecţiei cinegetice întâlnim nume precum: Emeric Elekeş, Alexandru Duda, Horia Almăşan, Aurel Negruţiu ş.a.

Starea de conservare a colecţiei este bună, animalele fiind păstrate ca atare în  sală, sau în vitrine şi sertare. În acest an a fost restaurată şi completată colecţia oologică. Datele specifice privind obiectele expuse sunt regăsite în fişele de inventar ale acestora.

 

 

 

Figura 3. Trofeu de muflon (colecţia cinegetică)

 

Figura 4. Huhurez de pădure (pui), naturalizat 1875 (colecţia ornitologică)

Colecţia de păsări naturalizate care intră în componenţa colecţiei cinegetice este întregită de o altă colecţie, mai veche, şi anume colecţia ornitologică Wilhelm Ernst Hausmann. Aceasta a aparţinut, de asemenea, fostului Muzeu Săsesc al Ţării Bârsei, şi reflectă ornitofauna secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Aici pot fi regăsite un număr de 749 de păsări din diferite specii. Dropia (mascul şi femelă), pelicanul, barza, huhurezul de pădure (din 1875 şi 1909), cucuveaua, cucuveaua pitică, striga  (1889), lebăda sunt doar câteva dintre ele. Aici se regăsesc inclusiv păsări care astăzi au dispărut de pe teritoriul ţării noastre. Exponatele sunt  conservate într-o sală cu ferestrele protejate cu draperii de culoare închisă, în vitrine de sticlă. Documentul de evidenţă a lor este o listă de inventariere.